Poezie Răsplata...

Răsplata...



Pentru martorii Tăi vii

Ce pe cale Ţi-au urmat,

Doamne, Tu în veşnicii

Locul lor l-ai însemnat!



Dar ei încă n-au primit

Acea răsplată promisă,

Căci mai au de odihnit

Până la sentinţa scrisă.



Ruga de atâtea veacuri

Nu a cunoscut tăcere,

A celor ţinuţi în lanţuri

De-a păcatului durere...



Strigă Pronia cerească

Pentr-a veni într-ajutor,

Veşnicia s-o primească

Prin harul sfânt salvator.



Şi de sub-al jertfei altar

Suflete ce-s junghiate,

Sus, la al Tronului har

Aşteaptă a Ta dreptate.



Cu glas tare şi puternic

Strigă jalnic, neîncetat,

Răsplatire că e vrednic,

Sângele ce l-au vărsat.



În burduful ce ai strâns

Lacrimi sincere de dor,

Amintiri că ei au plâns

Făcându-şi ochii izvor...



Să pui şi sfânta dorinţă

Ce-n suflet a fost făclia,

În drumul spre biruinţă

De-a trăi, cât veşnicia!



Flavius Laurian Duverna

26 august 2008