Poezie Samaritene, m-ai găsit

Samaritene, m-ai găsit



Dacă nu zac în chin de moarte

Pe-un drum departe, părăsit,

E fiindcă-n marea-Ţi bunătate

Samaritene, m-ai găsit.



Ţi-eram nu doar străin, Isuse,

Ci chiar vrăjmaş nepotolit

Căci avuţiile nespuse

Cu care m-ai îmbogăţit,



Le-am risipit, le-am dat pe toate

Pe lucruri ce n-au folosit

M-ademenise cu păcate

Vrăjmaşul care m-a lovit.



M-a jefuit apoi de toate

Şi fără milă m-a zdrobit

Încât aproape-am fost de moarte

Când Tu, Isuse, ai venit.



M-ai ridicat în mila-Ţi mare

Şi rănile mi-ai alinat

M-ai dus pe braţ pe-a Ta cărare,

M-ai mântuit, m-ai vindecat.



Nu meritam decât osândă

Pentru tot răul făptuit

Dar Tu, în marea Ta-ndurare

Iubirea Ta mi-ai dăruit!