Poezie Predare (2)

Predare



Când dimineaţa mă scol

Să încep ziua de muncă,

Gânduri iată-mi dau ocol

Şi-mi colindă mintea încă.



Ma-ndeamnă să fiu atent

Cu toţi cei de lângă mine,

Cu cei ce simt, că urgent

Vor susţinuţi, în suspine.



În dăruirea sfântă, totală,

Să mă predau celor mulţi,

Ce ţin zilnic, mâna goală

Şi întinsă, dorind s-ajuţi.



Şi bucuros, c-am împlinit

Menirea dela Dumnezeu,

Şi pe deplin m-am dăruit

La toţi, prin ajutor mereu.



Să am liniştea, cea dulce

Ce-mi inundă fiinţa toată,

Că-n lumina...dela cruce

Ea se scurge-mbălsămată.



De harul scump al Iubirii

Ce-n Hristos mi-a dăruit,

Drama-n Golgota jertfirii

Ca să pot fi-n veci sfinţit.



Flavius Laurian Duverna

11 august 2008