Poezie Tată, mi-ai ieşit ’nainte...

Scrisa de: -Ion_Marcel
Vizualizări: 80
Scrisa:
BBCode: [url=/poezie/id/15436-tat-mi-ai-ie-it-8217-nainte]Tată, mi-ai ieşit ’nainte...[/url]

TATĂ, MI-AI IESIT NAINTE...



(Mărturisirea unui convertit)



Tată, mi-ai ieşit ’nainte

Când eram, total, înfrânt

Şi mi-ai dat privire dulce

Şi mi-ai dat un Legământ

Am lăsat îndată totul

Şi am mers unde mi-ai spus

Şi-nţeles-am foarte bine

Cum e-n Ţara făr-apus.



Pân-atunci trăit-am viaţă

De zadarnice lucrări

Chiar dorinţele alese

Se duceau spre alte zări

Nu spre locul de răsplată,

Nu spre plaiul de lumini

Iar în sufletu-mi zdrobit

Erau numai mărăcini,



Eram tare ocupat

nu mă-nteresa Scriptura

Îmi ziceam că întâmplarea

a făcut toată Natura

Când colegii pocăiţi

îmi spuneau de Creatorul

Eu le răspundeam la toţi:

„Vreţi să-mi stingeţi viitorul?"



Credeam că sunt fericit,

c-am ajuns la împlinire

Dar mult n-a trecut să văd

că era doar amăgire

Şi simţeam în mine-un gol

ce mă chinuia amarnic

Dar mi-am zis, atunci, zdrobit:

„Nu mai vreau să fiu făţarnic!"



Au urmat eforturi, luptă

să găsesc un sens, un rost

Un roman ar trebui

ca să spun ce rău a fost

Mă trezeam în miez de noapte

în coşmaruri, frământări

Nu vedeam o rezolvare,

n-aşteptam nici vindecări...



Dar în mila-Ţi infinită

mi-ai ieşit, Tată ’nainte

Cu aşa frumoase gesturi,

cu aşa ’nalte cuvinte

C-am simţit o undă dulce,

m-a pătruns un tremur sfânt

Şi-am ştiut, precis, că viaţa

trece dincol’ de mormânt...



O, ce taină, ce lucrare!

m-ai convins aşa uşor

Că în lumea de necazuri

sunt pribeag, sunt călător

Şi că doar lupta credinţei

poate da, mereu, izbânzi

Celor dornici de-o răsplată

şi de părtăşii flămânzi...



Am fost cucerit total

de-o putere-aşa duioasă

C-am trăit o transformare

adâncă, spectaculoasă

Tresăltam de bucurie

cântând melodii cereşti

Iar duhu-mi zicea în mine:

„Doamne, cât de mare eşti!"



Da, ieşitu-mi-ai ’nainte

când eram mai disperat

Să mă-nveţi căile drepte

şi încredere mi-ai dat

Să doresc în pribegie

din izvorul cristalin

Să-mi înviorez fiinţa

cu Duhul de viaţă, lin.



Azi când mă gândesc la toate

iar mă plec ’naintea Ta

Vrând să-ţi mulţumesc profund

c-ai voit a mă schimba

Mi-e legat al meu destin

doar de Sfânta Trinitate

Vreau să Te urmez, Părinte

Până în eternitate!



8 August, 2008
SMS
Nu a fost notată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Nu a primit aprecieri încă!
Apreciază - dezapreciază
Nu a fost comentată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Distribuie pe: facebook | twitter | google | linkedin | myspace | email
Poezii >> Poezii, categoria Diverse >> Poezie Tată, mi-ai ieşit ’nainte... | Salvatorul.ro
meniu prim
Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiați!