Poezie Pentru totdeauna...

Pentru totdeauna...



Pentru totdeauna, Doamne, slava o meriţi

Căci în planul Tău cel sfânt, de creaţiune,

Ne-ai avut în cuget, spre-a-Ţi fi o minune

Ce-n iubirea sfântă, iată, am şi fost zidiţi,

Dăruiţi cu-o minte, plină de înţelepciune!



Pentru totdeauna, Doamne, Ţie ţi se cade

Laudă, închinare sacră din inimi profunde!

Când Spiritul Tău Sfânt, în suflet pătrunde,

Glorie-n eternă slavă, de-apururi Îţi şade,

Şi-n mărirea sfântă-o primeşti de-orişiunde!



Pentru totdeauna, Doamne, aici pe pământ

Se cuvine cinste, şi respect prin reverenţă,

Când la tronul milei, iată, căutăm clemenţă

Pentru-a noastre fapte, contrare-n Cuvânt

Ştim c-avem prin haru-Ţi, sfânta asistenţă!



Pentru totdeauna, Doamne, în consacrare

Se merită pururea, de-a fi, în totul predaţi,

Şi prin har şi jertfă, fiind, din păcat salvaţi

Tu, ai împlinit totul, prin dragostea-Ţi mare,

Prin moartea pe cruce, fiind răscumpăraţi!



Pentru totdeauna, Doamne, în Hristos Isus

Vrem să-Ţi mulţumim, plecaţi pe genunchi,

Tu, ce cunoşti inimi, strânge-ne-n mănunchi,

Ai milă de noi, iartă-ne, vrem în ceruri sus,

Tu ne eşti Tulpina, şi vrem lângă Trunchi!



Flavius Laurian Duverna

10 august 2008