Poezie Din veşnicii...

Din Veşnicii...



Din veşnicii, când ai venit

În întruparea pe pământ

Isuse Doamne-ai fost primit

De îngeri cu laude-n cânt

Venind din cerul preasfânt

Ce-au luminat al lui zenit!



Aici, n-ai fos întâmpinat

De învăţaţii mari ai vremii,

De ei n-ai fost înconjurat,

Nu vreau să fie subalternii,

Doreau să fie ei eternii,

N-au vrut să le fii Împărat!



Te-au căutat nişte păstori

Ce cercetau ca ei să ştie,

Când stau nopţile în zori

Gândind la sfânta-mpărăţie

Ce aşteptau cu dor să vie,

Şi să-i declare-nvingători.



Să-i scape de cotropitori,

De-oştirile cele duşmane

Ale romanilor asupritori,

Cu lanţul lor de caravane,

Cu coifuri pe cap diafane

Inspirând frica-n trecători.



N-au înţeles c-a lor salvare

Era din mreaja de păcat,

Prin scumpa lor eiberare

A sfântului sânge vărsat,

De Hristos marele Împărat

La Golgota-n crucificare.



Flavius Laurian Duverna

18 iulie 2012