Poezie Atinge-mă Doamne

Atinge-mi gura Domnul meu iubit

Să pot vorbi cuvinte desluşite,

Şi-acestea să zidească spre zenit

O împărăţie din fiinţe sfinte.



Fă-mi limba pentru Tine-un instrument

Ca să atragă mulţi la mântuire,

La fel ca pana unui scriitor ivent

Să desluşească versuri de iubire.



Îndreaptă-mi azi privirea către cer

Să pot vedea a Ta nemărginire,

Aş vrea să mă desprind de cei ce pier

Şi să trăiesc cu Tine-n nemurire.



Îndreaptă-mi şi piciorul pe cărare

Să meargă-acolo unde Tu, Te duci,

Să nu fiu pricină de întristare!

Pentru acei ce rătăcesc prin lunci.



Fă eii să vadă-n mine chipul Tău

Să se întoarcă fără şovăire!

Să preamărească-apoi pe Dumnezeu

Să-şi pregătească fiinţa de răpire .



Fă-mi inima Isuse o cămară,

Ajută-mi să sortez ce pun în ea,

Cuvinte de zidire să apară

Să poată toţi simţii iubirea mea.



Ia-mi gândul de aici, din pribegie,

Şi poartă-l pe al cerului hotare

Să simt Isuse-a Ta împărăţie,

Şi să grăbesc unde e veşnic soare.



O fă din viaţa mea Doamne-o candelă

Să lumineze pentru-acel pierdut!

Să poată toţi găsi o sfântă perlă

Pe Domnul, care aşa mult ne-a iubit.



El este perla mântuiri noastre

Valoarea cea mai mare pentru om

Prin EL vom trece dicolo de astre

În ziua când veni-va Sfântul Domn.



Atinge-mi duhul cu al Tău Cuvânt

Să-naintez pe drumul nemuririi

Iar când voi părăsi acest pământ

Fă să am loc în Cortul Întâlnirii.





Amin.