Poezie Pluguşor de vară

Aho,aho, dragi pompieri,

reci vameşi fierbintei veri,

trageţi brazda cu temei

mai spre brad şi mai spre tei,

mai spre sud şi mai spre vest,

mai spre piscul Everest

poate veţi putea salva

a mea muză - Evrika -

al meu crez himalayan

mai aprins din an în an

în ce-i bun şi ce-i frumos

pe Pământul meu setos

după oameni omenoşi

blânzi, cuminţi, evlavioşi,



poate veţi putea curma

violenţa din Burma

genocidul din Darfur

terorismul tragic, dur,

poluările din Nord

entropia din fiord

malnutriţia rapace

ura ce-n hiene zace

eticheta de şablon

şi-nchinarea la Mamon...



Aho, aho, voi impresari

altruişti şi temerari,

trageţi brazda mai cu spor

către inima cu dor

după ploaie, după rouă,

după o virtute nouă,

dup-o nouă dimineaţă

unde raiul se răsfaţă

bucuria te inundă

din secundă în secundă,

stingeţi flăcările rele

rupeţi colţii din zăbrele

interziceţi Katyusha

puneţi pe călăi cătuşa,

cu lopata şi creionul

stăviliţi Armaghedonul

şi turnaţi prin munţi şi văi

ale dragostei văpăi

ale cerului răcori

peste sufletele flori

peste lumea însetată

după Fiu, Duh Sfânt şi Tată...



Aho, aho, bravi Nicodimi

prin vâltoare anonimi,

mai vărsaţi peste păduri

ale vieţii nemăsuri

al speranţei retardant

(ca un viguros liant)

faceţi-l să se întindă

peste-a înnoirii tindă

din Alaska în Carpaţi

să fim toţi ca nişte fraţi

să fim muguri de aloe

Ca şi Pavel, ca şi Noe,

şi precum Ştefan cel Mare

să zidim şi noi altare

să pictăm cu viaţa noastră

mănăstirea cea albastră

să croim o cale dreaptă

prin agoră şi prin faptă,

de ne naştem muritori

să murim biruitori...



Ia mai mânaţi măi, flăcăi,

şi sunaţi din zurgălăi,

că în veacul cel de azi

suntem ca sihaştrii brazi,

dar în veacul viitor

vom fi meri lângă Izvor...