Poezie Singurul strain

SINGURUL STRAIN





Strain credeam ca esti de mine

Isuse drag, cand coboram

Inspre Emausul din mine,

Cand in tristeti ma afundam.



Credeam ca Tie nu-ti mai pasa

De mine, de necazul meu;

Credeam ca mana Ta ma lasa

Singur sa lupt, cand mi-e mai greu.



Dar cat m-am inselat de tare

Si cat de-ntunecat am fost!

Vegheai asupra-mi cu rabdare

Si-mi indreptai al vietii rost.



Mi-ai explicat tot, cu rabdare,

Ca suferinta are-un rost .

O, cat m-am inselat de tare

Si, Doamne, ce nebun am fost!



Caci am crezut ca esti departe,

Nadejdile mi-ai inselat.

Nu mai citeam in sfanta carte.

O, Doamne, cat m-am departat!



Abia atunci cand flamanzisem

Si-n mine inima ardea

Mi-ai deschis ochii ce-nchisesem

Si m-ai hranit cu painea Ta.



Am inteles cu pocainta

Ca eu sunt cel instrainat.

O, Doamne, daruie-mi credinta

De-acum sa fiu neincetat



Legat de Tine pe vecie

Sa fac alaturi, orice pas.

Cuvantul Tau, nadejde vie

Sa-mi fie in oricare ceas.



Si de-am sa fiu tentat vreodata

Sa cred ca-s singur si mi-e greu,

Sa recunosc fara tagada

Ca singurul strain sunt eu.



Si-atunci sa staruiesc de Tine

De mine-alaturi sa ramai

Sa-mi arda iar inima-n mine

Asa, ca-n dragostea dintai.







Domnul sa ne ajute pe toti sa nu ne instrainam de El, ci sa ne bazam tot mai mult pe Cuvantul Sau sfant, pentru a birui orice ispita.