Poezie Sa nu fugiti din Canaan

SA NU FUGITI DIN CANAAN





Avraam si Sara,-ngrijorati

Ca era foamete in tara,

In fata lumii-au zis ca-s frati

Si catre alte zari plecara.



Inspre Egipt s-au indreptat,

Caci era tara-mbelsugata.

Ca va fi bine au sperat

Dar iata insa, ca odata,



Cei ce-l slujeau pe faraon

Vazura cat e de frumoasa

Sara,nevasta lui Avraam

Si-o dusera la el acasa.



Iar pe Avraam l-au rasplatit

Si i-au facut daruri bogate.

Intre ei bine l-au primit

Si i-au si oferit de toate.



Numai ca Domnul a vazut

Ce s-a-ntamplat si cu tarie

Ca din senin, El a facut

Necaz sa vina si urgie



Peste-mparat si casa lui.

Atunci, cu totii si-au dat seama

Ca Sara-i a evreului

Nevasta, si i-a cuprins teama.



I-au dat sotia inapoi

Si de urgie ca sa scape,

I-au dat camile, oi si boi

Si pe deasupra, robi si roabe.



Apoi sa plece l-au lasat

Chiar l-au condus pe drum spre tara,

Vazand ca-i binecuvantat

Si ca nimic rau nu-l doboara.



Caci Dumnezeu l-a aparat,

Tot raul l-a schimbat in bine.

De crezi in El neincetat,

El te ajuta si pe tine.



Dar spune-i orice plan al tau

Orice dureri, orice dorinte.

Ca-n ce faci fara Dumnezeu,

Ai sa gasesti doar suferinte.



Caci si Avraam, cand a plecat

Ca in Egipt sa stea o vreme,

Pe Dumnezeu nu l-a-ntrebat

Si nici n-a vrut cu el sa-l cheme.



Chiar daca s-a intors bogat

Si a scapat de saracie,

Mult mai tarziu, s-a intamplat

Un lucru, ce avea sa fie



Motiv de cearta si amar,

Fiindca-ntre roabele primite,

Se afla si acea Agar,

Pe care chiar Sara i-o dete



Sa faca un copil cu ea,

Pentru ca Sara era stearpa.

Dar ce folos? Facand asa,

In loc de pace, avu cearta.



Si peste generatii-ntregi

A dainuit aceasta ura.

Caci dupa ei, multi domni si regi,

Si chiar popoare intregi fura



Si sunt si astazi, peste ani,

Dupa vreme atat de multa,

Incrancenate ca dusmani,

Doua popoare ce se-nfrunta.



Unul se trage din Agar,

Pizmas si plin de-mpotrivire,

Iar altul e cel plin de har,

Care primeste mantuire.



De-acest popor atata stiu:

Ca are mama libertatea,

E al fagaduintei fiu

Si il va apara Dreptatea.



De-aceea, dragi surori si frati

Ce treceti prin nevoi, prin lipsuri,

Nu va lasati influientati

De ale lumii false visuri.



Sarac mai bine-n casa ta,

Dar sa traiesti in armonie,

Decat bogat, altundeva,

Dar fara har si bucurie.



Si orice hotarare-ati lua,

Sa intrebati intai pe Domnul.

In toate faceti voia Sa

Caci necunoscator e omul.



Sa nu fugiti din Canaan

Chiar de-n Egipt e-mbelsugare.

Ca fara Domnul, orice plan

Aduce numai intristare.