Poezie Istorisirea lui Iacov

ISTORISIREA LUI IACOV







Nimic nu poate fi mai rau

Decat sa pleci grabit de-acasa;

Nu sa-mplinesti un vis de-al tau

Si nici sa vezi tara frumoasa,



Ci fiindc-ai fost inselator

Nu c-un strain, ci cu-al tau frate.

Acum, el e razbunator

Si-a zis ca ma va da la moarte.



Era asa de furios

Esau, cand bunul nostru tata

I-a zis ca totu-i de prisos,

Ca binecuvantarea-i data!



Ca nu mai are pentru el

Nimic, ca totu-i luat de mine,

Incat a zis: "Nu-l iert de fel,

Si n-o sa-i fie nici lui bine!"



Ce folos mai am eu acum

C-am furat binecuvantarea

Daca de toti m-am departat

Si prin straini ma duce calea?



Si ce folos c-am devenit

Intai nascut prin nedreptate

Cand de Esau sunt fugarit

Si ratacesc singur, departe?"



Asa-si zicea Iacov in gand

Cand, frant de drum lua o piatra

Si-apoi o aseza plangand

Drept capatai, in loc de perna.



Si adormi asa-ntristat

Si ostenit de-atata cale;

Da-n somnul lui, el a visat

Cum Domnu-n fata ii apare.



Si pe o scara, ingerii

Din ceruri, veseli coborau

Nu unul, doi, ci erau mii

Si apoi catre cer urcau.



Iar Dumnezeu, din cer , spunea:

"Eu, care-am fost cu tatal tau,

Voi fi si ocrotirea ta

Si te voi insoti mereu.



Eu te voi binecuvanta,

Pe orisiunde te vei duce,

Voi inmulti samanta ta

Si inapoi te voi aduce."



In zori, trezindu-se mirat

De minunata aratare,

Iacov isi zise: "-Nfricosat

Imi pare acest loc in care



Se afla poarta catre cer.

De-aceea, stalp de amintire

Voi ridica. Va fi Betel

Aici". Si-apoi, urma cu-nsufletire:



"Oh! Numai daca Dumnezeu

Cel plin de har si bunatate

In care crede tatal meu,

Ma va-nsoti pe mai departe



Numai asa voi fi salvat!

De ma-nsoteste si pe mine!

De-mi da mancare, de-mbracat,

Si daca ma intorc cu bine,



Atunci, acelasi Dumnezeu

Imi va fi Dumnezeu si mie;

Am sa-l urmez si eu mereu

Si-I voi sluji cu bucurie!



O, de-as ajunge mai curand

Langa Haran, de unde-i tata!"

Isi zise iar Iacov in gand.

"Poate acolo o fi fata



Care imi e sortita mie.

O, Te rog si eu, Doamne sfinte

Fa Tu asa, ca ea sa fie

Frumoasa, harnica, cuminte...



Dar mai ales, sa creada-n Tine,

Asa cum mama mea credea.

O, fa-mi Te rog, si acest bine!

Ce bucurie ar avea



Parintii mei, daca le-as duce

O nora-n casa, cum vor ei!

Le-as face, poate, viata dulce

De-ar fi asa cum doresc ei.



Dar cine stie ce m-asteapta

Si ce mi s-o mai intampla!

Cat mi-as dori sa fie dreapta

De-acum in colo, viata mea!"



Gandind asa, porni agale

Spre rasarit.Si iata-n camp,

Cum serpuia drumul la vale,

Lang-o fantana vede stand



Tineri pastori, ce stau si-asteapta

Cu turmele la adapat.

Spre ei, voios el se indreapta

Si ii intreaba care sat,



Ori ce cetate-i mai aproape.

"Haran!"-zic ei. Ce bucurie!

Sa creada, parca nici nu poate

C-asa de-aproape o sa fie



De neamul, de rudele sale!

Nici ostenit nu mai era!

Si zis: "Il cunoasteti oare

Pe unchiul meu Laban?"-"O, da!



Si uite, ca inspre fantana

Vine Rahela, fiica sa.

Cu strasnicie turma-si mana

Si tot aici apa-i va da".



Lui Iacov, inima-i tresalta

Privind cu drag spre vara-sa.

O, Doamne! Ce frumoasa fata!

As da orice sa fie-a mea!



Si douazeci de ani trecura

Precum un vis, din viata sa;

Sase slujise pentru turma,

Sapte pentru nevasta-sa



Rahela, pastorita-aceea

Pe care-asa mult o iubea

Si inca sapte pentru Lea,

C-altfel, Laban nu i-o dadea.



Caci a zis el; "Nu se cuvine

Sa se marite-ntai cea mica!

Ramai dar in slujba la mine

Si bine-o fi! Nu-ti fie frica!"



Si a ramas...Acuma, iata

Ca e barbat adevarat.

Are sase feciori si-o fata

Pe care Lea i i-a dat,



Dar si pe Iosif, cel mai drag,

Ca-i al Rahelei, cea placuta.

Acum, la parintescul prag

Si la parinti, vrea sa se duca.



Si-a luat deci turmele, copiii,

Nevestele si tot ce-avea.

[Simtise gustul bogatiei,

Ca Dumnezeu il ajuta].



Si catre Canaan se-ndreapta

Cu tot, cu marele alai.

Dar temeri vechi i se desteapta

In suflet si gandeste: "Vai!



Cum voi putea ochii sa dau

Cand m-oi intalni fata-n fata

Cu fratele meu, cu Esau,

Cand i-am luat ce-i bun din viata?



Ma va ucide, cum a zis

Atunci cand am plecat de-acasa

Cand razbunare a promis

Pana dreptatea o sa iasa!"



...Si s-au oprit, facand popas,

Caci ostenisera cu totii.

Cand toti dormeau, el a ramas

Rugandu-se, de frica mortii.



Si s-a luptat in rugi aprinse

Lui Dumnezeu cerand din nou

Ca focul urii ce-l atinse

Si-l arse pe fratele sau,



Sa-l stinga Domnul si sa-i puna

In suflet, dragostea de frate.

Altfel, la ce-i e viata buna?

Cum altfel sa traiasca poate?



In noaptea-aceea intelese

Ca bogatia n-are pret

Si fara Dumnezeu, nu iese

Nimica bun, nimic maret.



Si cand in zare mijeau zorii

Domnul l-a binecuvantat.

Pe Iacov, l-au trecut fiorii,

Caci isi zicea: "Cum de-am scapat



Si am ramas inca in viata

Desi pe Dumnezeu cel sfant

Eu l-am privit chiar fata-n fata,

Ca nimeni altul pe pamant?"





Si se nascu in el dorinta

Pe cand soarele rasarea,

Lui Dumnezeu sa-I dea fiinta

Si sa-I inchine viata sa.



Se hotari: "Nimic de-acuma

Nu voi mai face fara Tine!

Voi fi doar robul Tau, intruna,

Fa, Doamne, orice vrei cu mine!"



Si-apoi, pornise mai departe...

Parca s-ar fi nascut din nou!

Il intalni si pe-al sau frate,

Care uitase gandul rau.



L-a-ntampinat cu bucurie,

Au plans si s-au imbratisat.

"Doamne, cat har poate sa fie

Cand Tu m-ai binecuvantat!"



De-atunci, toti au putut sa vada

In el, un om drept, iubitor;

Nimeni n-ar fi putut sa creada

C-a fost vreodata-nselator!



Trai cu totul alta viata

Pe Domnul sau urmand mereu.

Dadu si la urmasi povata

Sa creada toti in Dumnezeu.



-Frate, ce-asculti istorisirea

Acestui patriarh evreu,

Primeste si tu azi iubirea

Ce-o daruieste Dumnezeu!



De ai in suflet vreo durere,

Ori ceva rau ai faptuit,

Cheama-l pe Domnul cu putere

Si vei fi si tu izbavit!



Chiar de-ai facut greseli in viata,

Sa nu te temi, nu dispera!

Sa crezi, si-o noua dimineata

Va rasari si-n viata ta!



Va rasari si peste tine

Soarele sfant al dragostei.

Betel-si viata ta devine,

Pe Domnul sa-l primesti de vrei.



Vei tresalta de bucurie,

Trai-vei un nou inceput.

Domnul iti poate da si tie

O viata sfanta, trai placut.



Chiar si-o Rahela credincioasa,

Un frate bun si iubitor.

De vrei sa duci viata aleasa,

Domnul iti da un viitor.



El iti va darui si tie

Liniste,-n loc de framantari,

In loc de lacrimi, bucurie,

Pace si binecuvantari.