Poezie IMI CUNOSTI DUREREA

IMI CUNOSTI DUREREA



Mica 7:18

„Care Dumnezeu este ca Tine,

care ierţi nelegiuirea,

şi treci cu vederea

păcatele rămăşiţei moştenirii Tale?

El nu-Şi ţine mânia pe vecie,

ci Îi place îndurarea!"



*****



Tu, Isus îmi cunoşti toată durerea,

Şi lacrimile care-au curs mereu.

La fel de bine îmi cunoşti puterea,

Şi slăbiciunea, ce clatină la greu.



M-apasă întristarea suferinţelor,

Copiii mei sunt pradă neascultării.

Mă mâhneşte adânc, indiferenţa lor,

Şi mânia lor, din seva răzvrătirii.



Ascultă-mi rugăciunea durerii,

Ieşi Doamne în calea copiiilor mei.

Sfarmă zidul înalt al nepăsării,

Nu-i lăsa Doamne, Îndură-te de ei.



Iubirea mea nu a atins cote înalte,

Să le preschimbe gândul de la rău.

Poruncile Tale fă să fie ascultate,

Să vadă cât de minunat eşti Dumnezeu.



Ispitele-ntind capcane cu vicleşug,

Să le-amăgească fiinţa lor plăpândă

Trage Doamne o brazdă de plug,

Vrăjmaşu-n plasă să nu-i prindă.



Desţeleneşte orgorul inimii lor,

Şi sădeşte iubire după neprihănire.

În lan să fie rod bogat spicul lor,

Să intre-n grânarul de mântuire.



Amin!