Poezie SEMNE

SEMNE



Apocalipsa 16:8-9

„Al patrulea a vărsat potirul lui peste soare.

Şi soarelui i s-a dat să dogorească pe oameni cu focul lui."

„Şi oamenii au fost dogoriţi de o arşiţă mare, şi au hulit

Numele Dumnezeului care are stăpânire peste aceste urgii,

şi nu s-au pocăit ca să-I dea slavă."

Apocalipsa 16:18

„Şi au urmat fulgere, glasuri, tunete,

şi s-a făcut un mare cutremur de pământ,

aşa de tare, cum, de când este omul pe pământ,

n-a fost un cutremur aşa de mare."



*****



Vin veri toride cu soare tot mai aprins,

Cu dogori ucigaşe de raze înfierbântate.

Şi flacăra credinţei îşi are focul stins,

În vremi de Scriptură, deja preconizate.



Năvălesc norii grei de plumb încărcaţi

Şi toarnă grindină cu ploi torenţiale.

Fulgere dezlănţuite de dezastru incitaţi,

Aprind pădurile-n privelişti infernale.



Se cutremură pământul pe-nălţimi şi-n apă

Vibrează mai la suprafaţă sau în adâncuri,

Catastrofele lasă-n urmă, durere şi groapă,

Cum n-a mai văzut omul asemenea lucruri.



Pier pe pământ vieţuitoare o treime,

Aşa cum stă scris chiar în Sfânta carte,

Şi cele din ape şi plantele, tot o treime,

Otrăvit e pământul, sfârşitul i-aproape.



S-arată tot mai des semnele Apocalipsei,

Gay, lesbiene îşi cer drepturi familiale.

Fac paradă şi nu mai văd iminenţa pedepsei,

De iluzia aşa zise-i libertăţi geniale.



În marea lume a, aşa zise-i epoci moderne,

Sodoma şi Gomora, cetăţi ale desfrâului,

Ar fi invizibile-n faţa bravadei mondene,

Ce lasă toate porţile larg deschise răului.



Nelegiuirile de azi dau nesăbuită măsură,

În numele unei democraţii enigmatice...

Sărăcia se răzvrăteşte afundându-se-n ură,

Sub efectul degradării umane, dramatice.



Avarii adună averi pe averi dar n-au destul,

Împovărează cu dări peste dări pe cel sărac,

Îi mână spre pieire un duh obraznic, nesătul

Şi-şi arogă înţelepciune, în tot ceea ce fac.



Cu foamea de înavuţire trec orice limite,

N-au ruşine, sunt insolenţi şi plini de trufie,

Fac chiar crime numai să-şi vadă-mplinite

Visele de mărire, destrăbălare şi de bogăţie.



Plini de impertinenţă şi nesimiţire crasă,

Capricioşi şi captivi în a lor nelegiuire,

Se cred eterni şi de nimic nu le mai pasă,

Grăbesc pământul spre veşnica lui pieire.



Azi răului i se spune bine şi binelui rău,

Iar libertatea şi-a pierdut sensul ei, real.

Robia păcatului adânceşte al răului hău,

Şi Adevărul a devenit pentru mulţi ireal.



Babilonul cel mare îşi construieşte cetăţi

Ale desfrâului, bucurii de-o clipă, efemere.

Poartă stigmatul crimei în a legii dreptăţi,

Libertatea lor e doar un punct de vedere.



Recesiunea şi criza economică, anunţă

Noi frământări şi-ntronarea Anticristului.

În curând omului sentinţa i se pronunţă,

Se apropie Ziua cea mare, a Domnului.



Desfătarea face pe seama omului glume,

Şi iubirea-i batjocorită, ca ceva desuet,

Dezlănţuită ura, face mereu la gură spume,

Şi dispreţuit e al sfinţirii voinţă şi umblet.



- De-ai vedea omule ce respingi Tu astăzi,

Ce har minunat şi ce minune Dumnezeiască!

Ai veni la cruce grabnic pe genunchi să cazi,

Şi L-ai implora pe Isus, să te izbăvească.



Timp nu mai este, poate secunde mai sunt

Şi poate-i ultima revărsare din harul iubirii.

De eşti un copil, un tânăr sau cu părul cărunt,

Grăbeşte la cruce, te-aşteaptă darul mântuirii!



Se apropie pustiitorul cu mare emfază,

În falsa democraţie, libertate proclamând,

Pregăteşte climatul pentru ultima fază,

Cu semnul fiarei sub stăpânire pe om vrând.



Se răceşte evlavia, revine grăbită necredinţa.

Apără-ne Doamne, să nu ajugem să cădem.

Dă-ne putere şi voinţă, Măreşte-ne credinţa,

Voia Ta, o Doamne, limpede să vedem!



Să nu cădem pradă fiarei, dă-ne putere,

Să respingem semnul, martiri să murim.

Să nu ne depărtăm Doamne, de a Ta vrere,

Pentru sfinţire nimic să nu precupeţim.



Luminează-ne Dumnezeule, să nu rătăcim,

Să vedem desluşit drumul ce ne stă înainte!

Se apropie sfârşitul acestei lumi, o simţim.

Îndură-Te Doamne de noi, Scump Părinte!



Ne ţine de mână cu mână tare, să ne păzeşti,

Când se vor arăta aşteptaţii zori ai dimineţii,

Să nu lipsim nici unul de pe plaiurile cereşti.

Să fim fericiţi cu Tine-n cetatea eternităţii.

*****

Amin!