Poezie Adună-mă în taină

Adună-mă-n taină...



Ajută-mă Doamne, să strâng în cuvinte,

Tot dorul ce-l simt că arde fierbinte,

Revarsă din suflet şi-ncepe să cânte

De slava, spre Tine în note înalte!



Ajută-mă, fântână curgătoare să rămân,

Din tainice izvoare cu apa tâşnind,

Spre cerul ce porţi în plama-Ţi sfântă,

Picătură să fiu în a credinţei stâncă!



Un strop desprins de-al lumii val,

Tu trece-l prin lumină şi pătrunde-l,

De-aproape cu văzul şi auzul ascuţite,

Rob să-Ţi rămână şi-n dragoste s-asculte!



Şi printre lacrimi ce lăuntru-mi fărâmă,

Pune-mi în inimă boaba bucuriei deplină,

Cu duhul blândeţii umple-i potirul,

În ascultare şi slavă să-i cânte chimvalul!



De-mi vei răspunde la strigătu-mi cântat,

Din gând voi face doar podoabă de cuvânt,

Să ţi-l aduc cu drag sorbind cu umilinţă,

Din cupa ce revarsă lacrimi de căinţă.



De vei vorbi eu Te voi auzi şi asculta,

Învaţă-mă să ştiu Cuvântu-a descifra,

Un rand în suflet de-I fără Tine scris

Adună-mă în taină şi... ţine-mă strâns!



11.07.2008