Poezie DOI TINERI

Doi tineri se cunosc din întâmplare

Unul din eii era un credincios,

Iar celălalt nu ştia de salvare

Sau să-L cunoască pe Isus Cristos.



Când munca le-a creat o întâlnire

Acel necredincios aşa-I vorbeşte:

N-ai vrea să bei prietene o bere

că doar aşa la muncpă se porneşte?



Nu vreau să beau nimic ameţitor!

Răspunse credinciosul cu iubire,

Cu mine umblă Domnul Domnilor

Şi nu vreau să-ntristez a Lui venire,



Se linişti tovarăşul de muncă,

Şi s-a retras fără de-a insista,

Iar credinciosul o privire-aruncă

Să vadă omul cum va proceda.



Acel creştin încet cântă o cântare,

Să-L laude pe Domnul Salvator

Iar cel ateu cuprins de o mirare,

Mai cântă-o dată: Zise uimitor!



Şi mai cântă odată-acel creştin

Cu-acelaş ton, dar parcă mai frumos!

Pe omul ce-a băut numai pelin

În clipa aceea-L cercetă Cristos.



Atunci creştinul iarăşi i-a vorbit,

-De vrei s-auzi cântări mai minunate

Vino cu mine, unde, negreşit,

Vei întâlni, viaţa fără moarte!



-Când vrei să vin şi unde este locul?

Întrebă omul, cuprins de schimbare!

La Adunare vorbim despre Domnul

Şi Îi aducem laudă şi închinare.



Când omul cel ateu găsi clădirea

În care se-adunară cei creştini,

Intră-nnăuntru, găsi locu-n care

Acei salvaţi erau de viaţă plini.



S-a terminat programul dimineţi

s-au despărţit cei doi,fără cuvinte

a doua zi muncind la soarta vieţi

n-au discutat nimic ce-a fost nainte!



Trecu o săptămână iar de zbucium

şi subiectul parcă s-a închis!

Duminica veni, dar nicidecum

ateul la biserică n-a mers,



Trei săptămâni, fără de speranţă

cu frământări ce mintea le purta ,

ajunse-ateul plin de eroganţă

Şi renunţă, pe Domnul de-al căuta.



Privea creştinul mereu la intrare

Poate cumva, îl va vedea venind,

zadarnic a rămas în aşteptare

perduse el nădejdea suspinând!



Nainte cu o oră de-a închide

Serviciul pregătit de dimineaţă,

Creştinul lângă el o voce-aude!

Şi-l întrebă cu ochii de căinţă!



Ce pot eu face ca să fiu creştin

Îi zise el cuprins de un fior?

Chiar vrei? La întrebat cel pelegrin?

Chiar vrei să ai şi tu un Salvator?



-Da vreau răspunse-atuncea omul

De două săptămâni tot mă frământ,

O voce îmi şoptea, lasă-L pe Domnul

Trăieşte-ţi viaţa, aici pe pământ.



Dar în acelaş timp în fiinţa mea

s-a petrecut ceva miraculos,

un susur blând mi-atinse inima

Şi cred c-Acela e Isus Cristos.



Şi tot luptând cu firea pământească

Parcă am fost luat de o putere,

Şi m-a adus o gardă îngerească

Aici unde să simt a Lui iubire.



Creştinul naintă la cei din frunte

Le povesti de cel necredincios,

Şi-n haine albe devenindu-I frate

Spălat în sânge ajunse bucuros.



Trecură vremi de-arândul de atunci

Şi până azi rămase credincios.

Iar sus în cer pe-al cerului poteci

Vor nainta doi fraţi, dar cu Cristos.



Aceasta a fost numai o-ntâmplare

Care s-a petrecut de-alungul vremi,

Aşa-i când Dumnezeu face-o lucrare

Aşa se va-ntâmpla, când va veni.



Iubite frate, nu poţi şti ce ascunde

un cântec la adresa lui Cristos!

Poate cumva-ntr-o inimă pătrunde

Şi va ajunge-n cerul glorios.



Poate un vers v-a schimba o fiinţă

Care mai rătăceşte pe pământ,

Lucrează dar şi lucră prin credinţă

Răsplata vei primi de la Cel sfânt.



Amin