Poezie Interventie divina(3(

INTERVENTIE DIVINĂ (3)



Nu puterea mea mă scoate

Din primejdia cea grea

Nici din stările de moarte.

Este unul care poate

Energie să îmi dea.



Nu înalta-ntelepciune

Mă ajută-n încercări

Sau în greaua misiune

Nici sub crunta presiune

Care naste întristări,



Nu experienta multă

Mă scapă din uragan

Din plasa celui ce insultă

Si de Mîntuitor n-ascultă

Căci Îl consideră dusman,



Ci-n valuri grele si-n furtună

Când, parcă, nu mai sunt iesiri

Când vin cei răi să se opună,

Proiecte rele să-mi propună

Am de la Tatăl deslusiri,



El intervine-ntotdeauna

Ca nu cumva să fiu luat

De-atacul ce vine întruna

Să-mi ia nădejdea si cununa

Să fiu de Cer îndepărtat...



Eram sfârsit de-ngrijorare

Si nu stiam ce va urma

Dar am primit înviorare

Si-avânt să lucru cu ardoare

Si plânsul să îl pot curma.



Îmi amintesc de situatii

În care eram disperat

Infernul îmi lansa ovatii

Până când mâna sfintei gratii

Din cazne m-a recuperat.



De sunt, azi, teafăr, pe picioare

Eu nici măcar un merit n-am

De n-ar fi fost Acela care

Mă scapă din necazul mare

În beznă densă rămâneam.



Ce har măret si ce favoare

Dreptul Stăpân îmi dă mereu

Din cea mai cruntă strîmtorare

Mă scoate iar la sărbătoare

Ce Tată bun! Ce Dumnezeu!



24 Iunie, 2008