Poezie Continuitate

În noaptea răstignirii

Caiafa s-a rugat

Şi-aduse mulţumire

Lui Dumnezeu din nalt.



Că nu a dat să spurce

Poporul credincios

Şi a ucis pe cruce

Prorocul mincinos.



Şi se rugau păstorii

Cu lacrimi pe obraz

Că li-s ascultătorii

Salvaţi de la necaz.



Poartă o slovă gravă

Casa de rugăciuni

Că Domnul ce-I în slavă

Le-a arătat minuni:



Căci când Pilat păgânul

Voia de al feri,

Pe hulitor în mână

L-a dat de-al nimici.



Păstorii-nalţă vocea

Peste poporul lor

Şi parcă-ar spune-un bocet

Rostesc stăruitor:



„În slujbe şi citanii

Mai harnici ca să fim

Şi numai cu Pisanii

Să ne călăuzim.



Că aţi văzut satana

Cum hâtru a venit

Ca să ne ieie hrana

Cu falsul prorocit.



Şi ce minuni pornise

Să facă pe aici

Că-ndată rătăcise

Pe proşti şi pe calici.



Văzuta-ţi muşcătura

Cum ne căta urât?..

Dar noi citim Scriptura!!!

Şi l-am descoperit.



Să ne rugăm lui Domnul

Cu-aprindere cu toţi

Ca să ferească omul

De lupii-aceştea hoţi.



De-i deteră-ascultare

Acei ce fură fraţi

Şi nu-s în adunare –

Să fie blestemaţi!



Că-s duşi în rătăcire

De diavol sunt găbjiţi –

Să n-aveţi nici pornire

Cu dânşii să vorbiţi.



Ei au obrăznicie

De-a n-asculta pe „unşi”,

Deci în blestemăţie

Să fie de toţi puşi...”



...Îmi trece pe sub tâmplă

Un gând înfricoşat:

Şi astăzi se întâmplă

Ce-atunci s-a întâmplat!