Poezie Dorinta (10)

Am vrut să Te ating c-o mână,

Cu brațele să Te cuprind,

Sub clarul alb, timid de lună,

Numele să-Ți rostesc șoptind.



Am vrut să-Ți sorb c-o sărutare

De pe obraz o lacrimă;

Cuprins de-o sfântă-nfiorare,

S-o șterg cu doruri de mamă.



Am vrut să vin mai lângă Tine

Să-Ți strâng în palmă suspinul...

Eu nu știam că pentru mine

Erau și dorul, și plânsul.



Nu-nțelegeam că pe o cuce

Mureai pentru păcatul meu,

Dar azi pe drumul ce mă duce

Eu sunt un fiu de Dumnezeu.