Poezie Am pierdut IUBIREA

Am pierdut IUBIREA



Cu gandul lumii patrunzand tot mai adanc in noi

impaganindu-ne pe nesimtite duhul,

ne-nghesuim sterili spre trecatoarele nevoi,

sacrificand virtuti si raiul ce suspina-n noi.

Platim oricat cui ne incanta trupul!



Urmam aceleasi drumuri ca si "ei",

Rodim aceleasi roade ca si "dansii".

Ne-am prins in hora lor mai aprig decat ei,

si suntem in intelepciune,porumbei,

si-n nevinovatie ne asemanam cu serpii.



Ce trist decor:lumina lumii rasnind alaturi de Samson,

pentru un pret cu mult mai mic decat Dalila!

Si cate lacrimi,ce durere,ce regrete,cat nesomn,

si-apoi din zori noi pastem parcii altui domn.

O,cum sa nu te prinda mila..?



Si toate-acestea pentru-n singur lucru neglijat.

Un singur lucru ce-a schimbat in noi menirea,

din Cain cel cu pumnul ridicat,

in Isaac,mereu cu sufletul plecat:

un singur lucru am uitat:IUBIREA!