Poezie Nopţi de Sânzâiene

Nopţi de Sânzâiene



In prelungirea rugii mele,

Vis argintat a dorului scânteie,

La margine de noapte se-nfiripă,

Minuni cu îngeri, parfumuri divine,

Şi peste toate, miros de sânzâiene!



Se scaldă culoarea în picuri de rouă,

Solstiţiu împarte o vară în două,

Iubirea serbează uniri de destine,

Cu luna aninată-n noaptea trecută,

Natura-i la oră de admiraţie mută.



Adun poezia din culori răsfirate,

Cunună iubirii să fac mai departe,

Din floare de soc, sânzâiene şi tei

Şi iarbă în pârg ce-anunţă cositul,

Adunarea recoltei bogate,... e cultul.



O lume de basm, magie şi vrajă,

Cuvinte descântec, parcă în mreajă

Prind zorii albaştri, ce-n ziuă sosesc,

Ţin cerul deschis la omul de rând,

Cu lumea de sus în horă îl prind!



Mă răspândesc prin ierburi înalte,

Un şipot s-aude izvorul i-aproape,

Mă-ndeamnă să caut o floare de leac,

Doctorie pe rana deschisă, descântec,

Şi visul porneşte pe roţi de dovleac,



Trăsură apare cu zâne în ceată, uşor

Hora porneşte, se-nvârt, ...şi cobor

În mitul poveştii citite cândva,

Ma-amestec în lumea rămasă în carte,

După-atâtea nopţi de Sânzâiene, uitate!



Şi-n zori viorii ce-aşteaptă lumina,

Din vise şi flori mai fac o cunună,

Gândului magic trezit agăţ sânzâiene,

Să-mi ţină la suflet deschise fereastre,

Prin care pătrundă mii vise albastre!



Agale, mă-ntorc în ziua de vară

Plină de rugă, lumină şi vraja,

Cu teii în floare, parfumuri divine,

Mulţumind alăutei ce cântă în mine,

Dulcea visare cu flori de sânzâiene!



E sărbătoarea venirii pe lume,

A Celui ce sfânta Uşa la Taine

A deschis, botezând pe Domnul Isus,

Păcat să ne ia , să ne ducă de mână,

Spre ţara visării şi fără de vină.



24.06.2008

- Naşterea Sf.Ioan Botezătorul(Sânzâienele)