Poezie Interventie divina(1)

INTERVENTIA DIVINĂ(1)



Când vine încercarea să zguduie credinta

Si luntrea e pe punctul de-a se scufunda

Si ni se pare c-a rămas doar neputinta

Pe care, nicidecum, n-o putem îndepărta,



Când ne-mpresoară valuri gata să ne-nghită

Si credem c-a sosit momentul cruntei morti

Si-n noi încredintarea se pare că-i slăbită

Încât ne resemnăm cu hotărârea crudei sorti,



Când crâncenul asalt venit din lumea urii

Vine să distrugă sperantele din noi

Si parcă am uitat povetele Scripturii

Si cum să înfruntăm nemernicul puhoi,



Când doar un pas mai e până la prăbusire

Si nimeni nu e-n jur să dea un ajutor

Când doar înfrângere gustăm, nu propăsire

Si ne-ntrebăm : "Unde-i al nostru Creator?",



Atunci Părintele-ndurării intervine

Si din a Lui putere ne mai dă puteri

Si energii să-ndepărtăm oshtile meschine

Care-au venit să lase prăpăd si dureri,



Simtim, atunci, cum Bratul tare

Ce-ntotdeauna intervine la necaz

Ne dă suportul necesar s-avem încredintare

Că vom învinge orice uragan, orice talaz.



Ce Tată-ndurător! Ce dragoste fierbinte!

El nu îngăduie să fim atrasi în vid

Ne vrea să fim adăpostiti, să mergem înainte

Să Îl urmă fideli. El e cerescul Ghid.



A Lui prezentă pune pe dusmani pe fugă

El vine-n ajutor la timpul oportun

Cine-ar putea pe cei alesi să îi distrugă

Când îi păzeste Cel ce e Păstorul bun?



La umbra ariplilor Lui găsesc scăpare

Toti cei ce-si pun încrederea în El

Din cel mai greu tumult, din greaua încercare

Ne scoate Cel ce e în veci Emanuel.



Îi vom ’nălta în veci recunostintă

Că nu ne lasă părăsiti, descurajati

Îl vom urma până la capăt cu credintă

Că stim că de Isus vom fi întâmpinati.



18 Iunie, 2008