Poezie DE N-AR FI FOST SOLIDARA LUMINA CU IUBIREA

DE N-AR FI FOST SOLIDARA LUMINA CU IUBIREA



Ioan 1:7-8

„El a venit ca martor,

ca să mărturisească despre Lumină,

pentru ca toţi să creadă prin el."

„Nu era el Lumina,

ci el a venit ca să mărturisească despre Lumină."



*****



Gândul veşniciei rodeşte-n versul meu,

Pătruns de iubirea cerească, o dulce tărie.

Înseninat, zboară gândul la Dumnezeu,

Credinţă temerară-n lumină şi veşnicie.



De n-ar fi fost solidară Lumina cu Iubirea,

Îndemnul spre-nălţimile cereşti ar fi murit.

Sămânţa credinţei grabnic îşi găsea pieirea,

De n-ar fi fost ţărâna de Domnul desţelenit.



Când izvorul sacru, hrăneşte al meu suflet,

Şi-n străfundul inimii sfinte vise poposesc,

Arde-n mine dorinţa unui sfânt umblet

Şi-alerg la Cruce pe Hristos să-L regăsesc.



Aştept din cerul sfânt să picure iertarea,

Despovărată de patimi, păcat şi durere.

Bucuria mântuirii-şi revarsă înseninarea,

Din izvor nesecat al iubirii plin de putere.



*****



Ioan 1:18

„Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu;

singurul Lui Fiu, care este în sânul Tatălui,

Acela L-a făcut cunoscut."

Amin!