Poezie MĂ ÎNALŢ

Mă înalţ pe o rază-a iubirii

Spre locul divin şi ceresc,

În mine s-a-ntins coarda firii

Să strice-armonia iubirii

Dar eu prin Cristos biruiesc.



Văzând dintr-o lume de stele

Un Prinţ coborând pe pământ!

Când fost-am în clipele grele

Simţind EL durerile mele,

A-ntins peste mine-un veşmânt.



Eu nu vreau s-am parte de lume

Cu-al eii, amăgite comori,

Ci vreau să trăiesc eu o Doamne

În lumea eternă cu Tine

Să uit de al lumi poveri!



Şi când mai încearcă trecutul

S-aducă–nnapoi aventura,

Tu Domne semnata-I verdictul

v-a pierde din nou inamicul,

Căci ceru-mi aşteaptă făptura.



Ajuns-am eu liber şi sfânt

De când a venit Salvatorul,

Nu vreau să rămân pe pământ

spulberat să ajung, de vânt,

Ci vreau să trăiesc eu Domnul.



Aş dori să plutesc ca o stea

Spre lumea ce-I dincol de nori,

Pe Domnul să pot al vedea

Şi-mbraţe să-I cad de-aş putea

Mulţumindu-I că sunt în splendori.



Acolo voi trăi nemurirea

îmbrăcat fiind în noul veşmânt,

Să-mpart cu Isus, vreau iubirea

Şi Duhul să-I simtă venirea

Căci şi pentru mine-a a venit.



Mă-nalţ pe o rază de har

Departe ,de tot ce-I pământ,

Să uit vreau de-al lumi hotar,

Să pot eu scăpa de amar

Şi-n cer să trăiesc Fericit.



6/20/2008GL