Poezie O lacrimă-n cupa durerii

Mai curge o lacrimă-n cupa durerii

Răscolindu-mi fiinţa-mi plăpândă

Iar inima geme în clipa-ncercării

O, Doamne-s, ţărână, dă izbândă!



Talazurii spumoase-mi învăluie fiinţa

mă lovesc cu-al durerilor bici,

N-am pe nimeni aici, să-mi ia suferinţa

Şi cobor pe-al durerii poteci!



Tot plouă mărunt cu stropi-ncercării

Peste –o fiinţă de om muritor,

Zadarnic răsună cuvântul oftării

Căci nicăieri nu găsesc ajutor.



Iar cupa e plină de-atâta amar

Şi gândul mi-e trist, şi pribeag

O Doamne aştept eu o clipă de Har

Coboară cu-al cerului leac:



Coboară cu dragostea Ta minunată

Mai toarnă din leacul jertfirii

Transformă azi inima cea apăsată

Şi umple-o de focul iubirii.



17.06.2008gl