Poezie Mare este Dumnezeu

Spun batranii ca pe vremuri

In ce tara nu mai stiu

Ar fi vietuit pe vremuri

Un crestin giuvaergiu.



Care-n orice intamplare

Si la bine si la greu,

El zicea intotdeauna:

"Mare este Dumnezeu!"



Peste tara-ceea insa

Crud cu sufletul hain

Imparat din intamplare

Era tocmai un pagan.



Care auzind crestinul

Domnului c-aduce slava

Incepu sa-i poarte-n suflet

URA, crancena grozava.



Intr-o zi-l chema la sine

Si cu gandul de misel

Din imparatescu-i deget

Scoase un frumos inel



Si-aratandu-i cu-ngamfare

Ii dadu pe loc porunci:

"Sa-l iei, sa-l cureti

Si-n trei zile sa-l aduci!"



"Am sa-l curat imparate"

Zice iute omul meu

Fara a uita sa zica:

"Mare este Dumnezeu"



Sub motiv ca vrea sa-l puna

In cutia sa,inelul

Imparatul s-a dus iute

Intr-o camera miselul.



Si scotandu-i piatra scumpa

Ce sclipea orbita-n zare

A deschis apoi fereastra

Si pe loc zvarlit-o-n mare



Ia fost dat apoi cutia

Cu inelul de pret greu

Si si-a spus:"O sa se vada

Cat de mare-i Dumnezeu!"



Omul a luat cutia

Si-ajungand la el acasa

A lasat cutia-nchisa

Si s-a asezat la masa



Apoi si-a vazut de treaba

Cum stia sa-si vada el

Fara sa se mai gandeasca

La minunea de inel.



Dar a treia zi luandu-l

Din cutie ca sa-l stearga

Vazand piatra ca lipseste

Il cuprinse jale mare



Planse mult, pe urma zise:

"Mare este Dumnezeu

Dar cand o afla-mparatul

Nu stiu ce m-oi face eu!"



Tocmai in clipa ceea insa

Veni nevasta lui batrana

Cu o piatra lucitoare

In imbatranita-i mana:



"Ia te uita!" zise dansa

"Taind pestele pe vatra

Ca sa-ti fac la pranz o ciorba

Am gasit aceasta piatra!"



"Ah" a suspinat batranul

"Nu degeaba tot spun eu

La tot pasul si-n tot locul:

<Mare este Dumnezeu>



Piatra ce-ai gasit-o-n peste

Este cu adevarat

A inelului pe care

L-am luat de la-mparat!"



Apoi curatind inelul

Puse piatra-n locul ei

Si se duse la-mparatul

Glasuindu-i cu temei:



"Imparate-aduc inelul

Ruginise tare greu,

Dar l-am curatit oglina

Mare este Dumnezeu!"



"Cum putusi gasi tu piatra"

Imparatul striga tare

"Cand a fost de mine scoasa

Si pe loc zvarlita-n mare?"



Povesti giuvaergiul

Tot ce el avea de spus

Zise iar smerita-i vorba

Ridicand privirea-n sus:



"Mare este Dumnezeu

Slava Lui, in veci Amin"

Si-auzind asa paganul

Se facu pe loc crestin!



Amin