Poezie Cu cîtă mingîiere

Cu cîtă mîngîiere,

În cîntecul de dor.

Purtaţi de a ta iubire,

Ne legănai uşor.

Numai tu, scumpă, mamă,

Aşa ai putut trăi.

Să-ţi creşti copiii în teamă,

Pe Domnul de-al sluji.



O mama mea, o mama mea,

Cunună Domnul îţi va da.

Şi-n veci de veci cu sfinţii,

Cu toţi în rai ne-om bucura.



În greutăţi şi lipsuri,

Credinţa ţi-ai păstrat.

Şi-n dragoste de Isus,

Pe noi ne-ai învăţat.



În rugăciuni curate,

Cu lacrimi pe obraz.

Te-ai dăruit în toate,

La vreme de necaz.



Ne iartă, mamă dragă,

Căci mult te-am întristat.

Dar tu o viaţă întreagă,

Pentru noi te-ai rugat.

Ce dar să-ţi dăm ,iubito ?

Cu ce să-ţi răsplătim?!

Pentru jertfirea-ţi sfîntă,

Noi toţi îţi mulţumim.