Poezie Mă rog pentru cei dragi

MĂ ROG PENTRU CEI DRAGI



Părinte drag încă din ceasul dimineții

Deschide-le Tu, ochii la starea frumuseții

Să vadă înc-odată că marea-Ți îndurare

Îi va-nsoți pe cale prin orice frământare

Să aibă siguranță și gând pentru Cetate,

Să manifeste-ntruna cereasca demnitate.

Iar vor păși în lumea cea plină de ispite

Și iarăși vor ajunge prin zone ne-nsorite

O, fii cu ei tot timpul și dă-le-ncurajare

Să poată să învingă în orice-mprejurare

Îmbracă-i cu putere și umple-i cu Duh Sfânt

Să fie mărturie pentru-n bătrân pământ,

Să-mpartă vestea bună oriunde ar ajunge

Iar unda de tristețe să poată s-o alunge.

Păzește-i de primejdii căci sunt pe drum o mie

Fă-i să-și mențină dorul de Cer, de veșnicie

Ferește-i de capcane pe calea lor plantate

De slugi ce-au fost prin mită, minciună angajate

Nu îi lăsa să cadă când e alunecare

Spre zonele în care e ceață, dezolare

Chiar de ar fi tratați cu ură, nedreptate

Ajută-i să răspundă cu zâmbet, bunătate

Mai pune-n ei curaj să-nfrunte vorba care

Ți-aduce Ție, Tată, batjocură, sfidare

Și nu-i lăsa cuprinși de stări ce țin de fire

Să poată să-mplinească și azi, a lor menire.

După o zi de trudă condu-i s-ajungă-acasă

Să poată iar să stea cu-ai lor iubiți la masă.



George Cornici/14 Iulie, 2012