Poezie Măreţul Capital

Măreţul Capital



Când Dumnezeu a investit

Pentru om Măreţul Capital,

Atât de scump El l-a preţuit

De-a curs, ca apele-n aval.



Dragostea Lui ne-a potopit

Cu daru-I, cel mai minunat,

Când la Golgota S-a jertfit

Şi-ntreaga lume a inundat.



Când El a dat pe Fiul Său,

Pe singurul Lui Fiu născut,

A-ntins o punte peste hău

Şi ai Săi fii, iar ne-a făcut.



Când viaţa sfântă a depus

Pe-al dragostei măreţ altar,

Atunci El, omului, i-a spus:

Salvat acuma eşti prin Har!



Şi-n cea mai cruntă bătălie

Dintre-al Său Fiu şi Lucifer,

S-a dat verdictul, pe vecie:

Căci omul are drept la cer!



Şi lumile ce-au fost create

Din Universul... ce-a clădit,

Puteau sa fie, completate

Cu-omul nou...cel mântuit.



Flavius Laurian Duverna

02 iunie 2008