Poezie Sarbatoarea sufletului

Sarbatoarea sufletului



E dimineata, si e greu sa Te privesc in ochi usor

Prin rugaciune si cantare sa vin naintea Ta ..mi-e dor

Prezenta Ta e apa vie pentru fiinta mea-nsetata

Esti painea sufletului meu, esti viata binecuvantata



Tata, mi-e inima acum de piatra,

Sunt surd la glasul Tau cel bland ....

Iar ochii mei nu vad lumina, Te simt trecand ca susur bland .......



Ma simt ca un ostas ce lupta a parasit-o ca un las

Ma simt ca Dima, pentru lume, fara credinta s-a lasat.

Mi-a mers in lume nume mare, ca sunt viu si ca sunt sfant

Bunastarea, delasarea m-au facut sa fiu ce sunt ...



A mai trecut o sarbatoare prin viata mea, inima mea...

Dar eu, acelasi ca si ieri, nu mai gasesc privirea Ta

Mi-e dor de ea, mi-e dor de Tine, mi-e dor de dorul Tau, Isus

Duhul meu suspina-n mine,.... nu pot sa vad unde Te-ai dus



Sarbatoarea sufletului meu, s-a stins odata cu caderea

Eu am simtit plecarea Ta si cand s-a prabusit iubirea

Caci Tu nu poti sa stai alaturi, de o fiinta pacatoasa...

Si nici de cel ce-n neveghere, isi vede viata mai frumoasa



Te caut azi , Te vreau ’napoi, in viata mea ca mai nainte

E noapte si ma pierd in vai ...n-am raza Ta..calauzire

Am doar gramada de gunoaie, care o port in trupul meu

Oricat ma spal nu pot scapa, mirosul ei i-atat de greu...



Nu pot sa sterg faptele mele, parca-s sapate-n stanca tare

Si vremea grea, grindina, ploaia, nu pot sa stearga...

Sunt prea grele...





E dimineata, si e greu sa Te privesc in ochi usor

Prin rugaciune si cantare sa vin naintea Ta ..mi-e dor

Prezenta Ta e apa vie pentru fiinta mea-n setata

Esti painea sufletului meu, esti viata binecuvantata.

Goghi