Poezie Și în mine trece

Mai plouă mărunt în inima mea

și gândul se sparge de ziduri

vrând să oprească clipa cea grea.

Un foșnet de pași răsună în timp,

apoi o tăcere se lasă

și-n mine trece un alt anotimp.



Un dor sublim acum mă încearcă

și-o lacrimă cade în palmă,

iar inima-ncepe să toarcă.

Durerea mi-e prieten de seară,

cuvântul mi-e versul tăcerii

și-n mine trece o nouă zi iară.



Pe tâmple se-așterne ninsoarea,

în trup bătrânețea se lasă

și soarta își schimbă culoarea,

dar ochiul mai caută Iubirea

să îi fie oglinda pe veci,

și-n mine trece acum amintirea.



28 mai 2008