Poezie Pan' ce vine Domnul...

PÂN’ CE VINE DOMNUL...



Pân’ ce vine Domnul staţi în aşteptare

Biruiţi ispite, biruiţi furtuni

Apelaţi la Tatăl, braţul Lui e tare

Ţineţi sus stindardul sacrei misiuni.



Pân’ ce vine Domnul nu e mult creştine

Foloseşte timpu-n mod eficient

Să te-anime gândul să faci numai bine

Nu fi cu păcatul nicicând indulgent.



Pân’ ce vine Domnul semănaţi sămânţa

Ce produce roade vrednice de Cer

Sfinte să vă fie simţul şi dorinţa

Să nu vă domine lucruri care pier.



Pân’ ce vine Domnul să ne dăm silinţa

Să fim pilde vii, să trăim frumos

Să înflăcărăm în noi visul şi credinţa

Să fim altruişti, să fim de folos,



Să ornăm viaţa cu podoabe sfinte

Cu priviri senine, cu rugă, cu cânt

Pe prim plan să fie dragostea fierbinte

Şi înfăptuirea Legii ce-i scrisă-n Cuvânt



Pân’ ce vine Domnul se mai cere luptă

Lucifer şi-ai lui dau atac oricând

Dar când sufletul din Cuvânt se-nfruptă

Primeşte puteri să lupte cu-avânt.



Pân’ ce vine Domnul staţi în aşteptare

Puneţi în candele, zilnic, untdelemn

Vă aşteaptă-n ceruri veşnica splendoare

Ca răsplată dreaptă pentru traiul demn.