Poezie Dumnezeu este dragostea

Cuvîntul care se desprinde,

Cînd dragostea a înnflorit.

E ca un foc ce se aprinde,

E ca un soare-n răsărit.



Fericit ești dacă ai iubire,

Și iubirea ta e-n Dumnezeu.

Nu va trece nici chiar după moarte

Dragostea ce ții în El mereu.



Dragostea e ca un foc ce arde,

Și ca apa dulce de izvor.

Cu ea ești plin de bunătate,

Și poți spera în viitor.



Dragostea este măreață

Ea te ridică din adînc,

Cînd ți-e mai greu, ea nu te lasă

Ea este mai presus, chiar de mormînt.



Dragostea este ca o floare-n lume

Ce te îmbată cu parfum.

Prin ea crește orice nume

Și se îndreaptă orice drum.



Iubirea însă, nu e numai soare

Ea e și ceasul ce te înfioară.

Ea ți-aduce fericirea

Tot ea face să te doară.



Dar de mergi spre nemurirea

Unde Dumnezeu e Tată.

Dragostea ce te-nfioară

Îți va fi cunună odată.



Lacrima ce te orbește

Și-ți îneacă azi privirea,

Te va înălța odată

Înspre toată strălucirea.



Dacă vei avea credință

Dragostea va fi mereu.

Dragostea e numai viață

Dragostea e Dumnezeu.