Poezie Egiptul întreg s-a cutremurat

EGIPTUL ÎNTREG S-A CUTREMURAT



Dionisie Giuchici

vol. 1 - "Domnul, nu eu!"



Cu groază de moarte atunci Faraon,

La el l-a chemat pe Moise şi pe-Aaron,

Că a zecea urgie grozav l-a rănit,

Că-ntâiul născut, al lui fiu, a murit.



Căci stâlpul de foc era-n fruntea lor,

Cu tabăra Domnului oştirilor,

Egiptul întreg s-a cutremurat,

Iar apele mării s-au despicat.



Un mare-ntuneric atunci s-a lăsat,

Egiptul întreg era-n doliu-mbrăcat,

în noaptea grozavă trei zile s-au stins,

Dar peste evrei o lumină s-a-ntins.



Cu sânge egiptenii s-au adăpat,

Căci râuri de sânge curgeau neîncetat,

Şi-n fluvii şi-n lacuri, şi-n orice izvor,

E sânge şi-n case, şi-n ulcioarele lor.



Urgia de broaşte în pat s-a urcat,

Şi ţânţarii pe Faraon l-au muşcat,

Şi piatra şi focul din cer au căzut,

Lăcuste şi ciuma în vite-au lovit.



Atunci vrăjitorii cu toţi s-au speriat,

Când Moise toiagul sus l-a ridicat,

O rană de moarte pe toţi i-a lovit,

De la mic la mare, întregul Egipt.



Şi-atunci Marea Roşie s-a despicat

Şi evreii-au trecut ca pe uscat,

În fruntea lor mergeau Moise şi Aaron,

Atunci s-a-înecat oastea lui Faraon.



Exodul robiei din vechiul Egipt,

Va sta mărturie la-ntregul pământ,

Cum Domnul din ceruri de sus s-a luptat,

Nu-i nimeni ca Dumnezeu de minunat.



AMIN