Poezie Jertfa lui Ilie

JERTFA LUI ILIE



Dionisie Giuchici

vol. 1 - "Domnul, nu eu!"



Iată jertfa lui Ilie

Cum se-aprinde pe-nserate,

Ca o veşnică făclie

Peste veacuri depărtate.



Iată Dumnezeul mare

Îi adună la Carmel,

Ca să ţină adunare

Cu întregul Israel.



Ca să le arate starea

Deplorată şi căzută,

Şi să le dea vindecarea

Cea atât de mult cerută.



"Mergi Ilie, mergi în frunte!

Căci voi ţine-o judecată

Cu poporul lângă munte,

Cu mulţimea adunată.



Mergi din partea Mea şi spune

Că m-au supărat nespus,

Cu întreaga urâciune

Care-au înălţat-o-n sus.



Căci au construit altare

Pentru Baal şi Astartee,

Sărutându-i cu-nchinare,

Cu serbări şi obiceie-



Şi-i întreabă dacă-i bine

Tot ce fac şi tot ce-ndură,

Că s-au lepădat de Mine

Şchiopătând peste măsură!"



"Dumnezeu cu îndurare

Vrea să vă ridice, fraţi!

Să vă facă vindecare

Şi să nu mai şchiopătaţi!



Şi să nu mai faceţi răul

Vechiului apocalipt!

Căci El este Dumnezeul

Izbăvirii din Egipt!



Urâciunea sidonită

Inimile v-a 'mpietrit,

Căci din piatra lor cioplită

Dumnezei v-aţi construit.



Câtă vreme în orbire

Mai aveţi de gând să staţi?!

În această rătăcire,

Şi lui Baal să vă-nchinaţi?



Dumnezeul, ce pe mână

Îl atingi, e ca de gheaţă,

Baal e mort, e o minciună,

E un idol fără viaţă!



I-aţi făcut o adunare

Numai din proorocii seci.

Ia uitaţi ce număr mare:

Patrusute şi cincizeci!



Oameni care-i poartă torţa

Pentru-al vostru cald sărut,

Că-l iubiţi cu toată forţa

Pe-acel idol orb şi mut.



Fraţilor, din adormire

Vă treziţi, din somnul greu!

Şi să facem deosebire

Între Baal şi Dumnezeu!



Iată cele patrusute

Şi cinzeci de văzători,

Hai, chemaţi-i să v-ajute

Să ieşiţi biruitori!



Dacă Baal e-aşa de mare,

Dumnezeu strălucitor,

Hai să-l punem la-ncercare

Înaintea tuturor!



Şi vom şti că el trăieşte

Şi se luptă în război,

Dacă jertfa o primeşte

Azi din mână de la voi.



Construiţi-i voi altarul!

Şi junghiaţi-i un viţel!

Dar să nu aprindeţi jarul!

Focul să vi-l deie el!



Dac-a lui e stăpânirea

Peste foc şi peste zare,

Să-şi arate strălucirea

Ca să-l vadă fiecare!



Însă dacă-i o nimica,

Nu răspunde, nu-i cu voi,

Aruncaţi-o fără frică

Piatra moartă în gunoi!



Pot proorocii să vă-ndemne,

Ei vă pot şi amăgi,

Unde sunt minuni şi semne

Oamenii vor amuţi.



Fraţilor! -strigă proorocul-

Vreţi aşa să-nvingeţi greul?

Cel ce va aprinde focul

Acela e Dumnezeul!"



"Vrem aşa, aşa să fie!

După cum ţi-a fost îndemnul!

În această bătălie

Vrem să biruiască semnul!"



"Puneţi-mă la-ncercare!

-Zice Domnul prin Cuvânt-

Să vedeţi a Mea lucrare!

Să cunoaşteţi că Eu sunt!



Cu aceeaşi libertate

Eu voi proceda la fel!

Dumnezeu să îşi arate

Slava Lui în Israel!"



Şi pornind la acţiune

Ca şi valul peste mal,

Îi făcură rugăciune

Ceata de prooroci lui Baal.



Lemnele erau grămadă

Sub viţelul junghiat,

"Baal, ascultă-ne! să vadă

Toţi că nu ne-am înşelat!"



Însă Baal, - nici o mişcare,

N-are nici o mărturie-

"Hai strigaţi-l şi mai tare!

-Îi batjocori Ilie-



Şi trecând o zi aproape,

Ei se obosiră greu,

Ca să vină, ca să-i scape,

Baal, pretinsul Dumnezeu.



Începură s-aiureze,

Scrijelaţi şi răguşiţi,

Fără să înainteze

Şi să fie sprijiniţi.



Pân' la urmă îl lăsară

După tot ce-au ştiut să spună,

Robii lui l-abandonară

Fiindcă Baal e o minciună.



Atunci plin de bărbăţie

Îl chemă pe Israel,

Marele prooroc Ilie

Să se-apropie de el.



"Fraţilor, din prăbuşire

Să zidim ce-i dărâmat!

Domnul are-o moştenire!

Un popor răscumpărat!



După legea preoţească,

După vechiul Lui chivot,

Israel să-i mulţumească

Printr-o ardere de tot.



După legea seminţiei

Să-i zidiţi altarul sfânt!

Fiindcă noi îi suntem fii

Tatălui prin legământ!



Puneţi piatră lângă piatră

Ca să-i construim Betelul!

Puneţi lemnele pe vatră,

Iar deasupra lor viţelul!



Puneţi apa cea curată!

Puneţi totul cu-ngrijire!

Ca să fie fără pată

Jertfa cea de mulţumire!"



Atunci îndreptându-şi ruga

Către Domnul din pustie,:

"Doamne, ce sunt eu? sunt sluga!

Robul Tău! -i-a zis Ilie-



Pentru ei, cu mijlocire

Vin în faţa Ta, Părinte,

Ca în marea Ta iubire

Să te-nduri, să iei aminte!



Nu-i lovi cu întristare

Pentru toate ce-au făcut!

Iartă-le a lor purtare,

Şi tot răul din trecut!



Scoate-i astăzi de sub norul

Care i-a întunecat!

Să cunoască tot poporul

Doamne că Tu i-ai iertat!



Israel în pribegie

A uitat de braţul Tău!

Doamne, fă-i din nou să ştie

Azi, că Tu eşti Dumnezeu!"



Şi pe când striga proorocul

Mijlocind pentru mulţime,

A căzut deodată focul

Din văzduh, din înălţime.



Strălucire ca de soare,

Foc ceresc, mistuitor,

Tot altarul ca o zare

S-a aprins, ca un cuptor.



Şi-ntr-o clipă strălucirea,

Binecuvântata lavă,

Le-arătă dumnezeirea

Tatălui ceresc din slavă.



De puterea-nfricoşată

Toţi cu faţa la pământ,

Au căzut cu toţi deodată

Înaintea Celui Sfânt-



Căci spre marea lor uimire

Jertfa a fost mistuită,

Jertfa cea de mulţumire

E aprinsă, e primită.



Atunci într-o izbucnire

Ca şi norul din crater,

Toţi cu sfânta mulţumire

Au strigat privind spre cer:



"Domnul cu adevărat

Este Dumnezeul Sfânt!"

Tot poporul a strigat

Proşternaţi pân' la pământ.



Şi se înălţă ecoul,

Glasul celor din pustie:

"Domnul este Dumnezeul

Viu şi Sfânt din veşnicie!"



El şi azi aprinde focul

Ca şi-atunci, ca mai-nainte,

El cutremură şi locul

Dacă ruga e fierbinte.



Dacă jertfa-i fără pată,

Domnul din îndepărtări

Ne răspunde şi se-arată,

Prin minuni şi vindecări



El e singurul ce poate

Să aprindă ce e stins,

El e mai presus de toate

Dumnezeul neînvins.



Iată-l şi cu noi pe cale

Cu acelaşi semn de sus,

Focul sfânt de la Rusale

În Numele lui Isus.



Dumnezeul lui Ilie

El rămâne tot Acel,

Numai noi în pribegie

Ne-am schimbat ca Israel



Dacă nu se şchiopătează,

Dacă nu privim-napoi,

Atunci fraţii-naintează,

Atunci Domnul e cu noi.



Însă dacă urâciunea

Sidonită ne-a străpuns,

Ni se stinge rugăciunea

Fără să primim răspuns.



Aruncaţi pe Baal afară!

Că-s destule milioane,

Căre-l caută şi-l adoră

Răguşiţi pe stadioane.



Nu mai rătăciţi pe drumul

Care duce la pierzare!

Nu vă închinaţi la fumul

De pe-a Baalilor altare!



Haideţi să cântăm cântarea

Cum cânta poporul Său,

Să răsune adunarea:

"DOMNUL ESTE DUMNEZEU!"



AMIN