Poezie SFANT! SFANT! SFANT!

SFANT! SFANT! SFANT!



Evrei 8:1-2

„Punctul cel mai însemnat al celor spuse

este că avem un Mare Preot,

care S-a aşezat la dreapta scaunului

de domnie al Măririi, în ceruri, "

„ca slujitor al Locului prea sfânt

şi al adevăratului cort, care a fost

ridicat nu de un om, ci de Domnul."

*****

Slăvit să fii Mare Preot, al inimii mele!

Aşezat la dreapta scaunului de dominie,

În cortul Locului Prea Sfânt, în Mărire,

Slăvit să Fii, din veşnicie-n veşnicie.



Biruitor ne-ai deschis zăgazul cerului,

Cu binecuvântările din seva harului.

Păstorule Bun ne păstoreşti cu iubire,

Nu vrei să laşi nici un suflet în pieire.



Aduni toate oile pierdute, din zăvoi.

Nu laşi să se piardă nici una în nevoi.

Le duci la păşuni verzi, faci fiinţe noi

Şi faci din eu şi Tu un noi, unu din doi.



Bândule Păstor al sufletelor noastre,

Înflăcărezi dorinţa de-nălţimi albastre.

Cântă inima o cântare-n al iubirii foc,

Că-n cetatea măiastră avem astăzi loc.



Sfânt! Sfânt! Sfânt! E al meu Împărat,

Sfânt! Sfânt! Sfânt! E Domn adevărat!

*****

Evrei 7:26

„Şi tocmai un astfel de Mare Preot ne trebuia:

sfânt, nevinovat, fără pată, despărţit de păcătoşi,

şi înălţat mai presus de ceruri,"

Amin!