Poezie DUHUL POTOLIT

DUHUL POTOLIT



Prov. 17:27

„Cine îşi înfrânează vorbele,

cunoaşte ştiinţa, şi cine are

duhul potolit este un om priceput."

*****

Adie un gând mai aspru şi totuşi blând,

Pătrunde-n intimitatea ta, cercetând.

Îţi pune la-ncercare răbdarea, tiptil,

Şi-ţi descoperă starea, cât eşti de fragil.



Fereşte-te de vorbăriile goale, lumeşti.

Fugi de poftele tinereţii să nu rătăceşti.

În încercări credinţa tot mai mult creşte,

Ajutorul Domnului la greu, te-ntăreşte.



Suferinţe şi prigoniri de nu te vor ocoli,

Pune-ţi nădejdea în Cel ce te va ocroti.

Domnul te scapă de uneltirile celui rău,

Dacă vei lua aminte la Cuvântul Său.



Ia aminte la învăţătura care îţi spune:

Nu da frâu liber vorbelor nebune.

Nu lăsa mândria să prindă noi rădăcini,

Las-o să se usuce, scapă de ai ei spini.



Cine-şi înfrânează vorbirea e priceput,

Are duhul potolit şi ştiinţa a cunoscut.

Chiar şi prostul trece înţelept tacă tace,

Lăsa-ţi dragostea să pună-n tine pace.



Cugetă la cuvântul Domnului ne-ncetat,

Vei găsi fericirea şi un suflet împăcat.

Nu lăsa răutatea să te prindă-n mreje,

Atunci când durerea te-ndeamnă la rele.



Priveşte la Isus, cât a suferit pentru tine,

Cum tăcea şi răbda, Cel din Dumnezeire.

Lasă duhul potolit inima să ţi-o cuprindă,

În ea iubirea Lui Isus, dragoste s-aprindă.



Amin!