Poezie TATA SI PAINE

Aievea sunt,imi place sa le stiu in vis

ce azi se cheama infometare,

copii abandonati,batranii parasiti,

orfelinate sumbre,carciumi funerare.



E adevarat si as vrea in vis sa fie

tot ce blestem cazu ca o rusine.

E adevarat si parca o lunga tragedie

ne otraveste traiul,nadejdea de mai bine.



O carciuma eu vad in miez de noapte,

flacari verzi danseaza ca-n iad,

boabe de fosfor,albe,rascoapte

picura-n pahare,sfaraie si ard.



Pierdut in patimi,mut si-ntunecat,

robul Tau,Doamne,soarbe din pahar

otrava vicleana,alcoolul distilat

platit cu trudnice brate,chin si-amar.



Undeva il asteapta in miez de noapte

copiii infometati de tata si paine,

cu manutele fragede,curate,

se roaga pentru ziua cea de maine.



Dar la carciuma e-n toi veselia,

prin fum de tigara betivii injura,

femei pierdute isi fac meseria

si diavolul le toarna vorbe de hula.



In fiecare noapte iadul varsa jar

si carciuma,ca rasuflarea-i fierbinte,

spulbera scantei ca dintr-un amnar

si focul s-aprinde in minti ametite.



Imi place in vis sa le stiu:

carciuma murdara,taverna mormant...

Dar aici sunt toate:sticla cu rachiu,

flacarile verzi,iadul pe pamant.



Doar Tu,Iisuse,te mai rastignesti,

golgotele le mai colinzi prin lume,

ai mila de copiii Tai si le mai pune

un Tata Sfant si-o paine in rugaciune.