Poezie Pășind încet cu fruntea-nsângerată

Pășind încet cu fruntea-nsângerată

Hristos suia păcatul tuturor;

urma, strigând, mulțimea-nfuriată,

cerând amarul preț ispășitor.



Plângeau cei dragi cu inimi sfâșiate

când El spunea de cruntul viitor;

ce-amar plăti-va trufașa cetate

acest profetic preț ispășitor!



Ajuns în vârf, bătut pe cruce-n cuie

El se ruga iertând păcatul lor -

căci nu e grai în veac și veac să spuie

ce crunt și-amar e-un preț ispășitor.



Pe cruce-n jos curgând tăcut șiroaie

spre josnicul pământ ucigător,

spăla pe om de moarte și noroaie

Dumnezeiescul preț ispășitor.



Răbdând cu El sta Maica Lui zdrobită

cu ucenicul sfântului fior,

cutremurați de Taina profețită

ce scump și-amar e-un preț ispășitor.



...Doar tu nu vezi, doar tu rămâi departe,

doar tu privești la tot nepăsător -

o, nu te temi c-ai să plătești prin moarte

în veac amarul preț ispășitor?