Poezie De ce privești, creștine

Scrisa de: -Ion_Marcel
Vizualizări: 58
Scrisa:
BBCode: [url=/poezie/id/16296-de-ce-prive-ti-cre-tine]De ce privești, creștine[/url]

De ce privești, creștine, cu ochii plânși și triști

Spre bolta cea albastră, spre munții de cleștar?

De ce te uiți în umbră după uitate ceasuri

Și gândul de-altădată, de ce-l chemi în zadar?



Nu știi ce zice Domnul prin Sfânta Sa Carte

Că zilele se strică, iar credincioșii pier?

În clipele din urmă când dragostea lipsește

Rămâne doar acela ce L-a slujit pe El.



Iar Mirele grăbește după copilul care

Așteaptă a Sa venire cu duhul veghetor

Și-n taină îl răpește spre zările albastre

Acolo unde Isus e Soare arzător.



3 mai 2008

SMS
Nu a fost notată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Nu a primit aprecieri încă!
Apreciază - dezapreciază
Nu a fost comentată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Distribuie pe: facebook | twitter | google | linkedin | myspace | email
Poezii >> Poezii, categoria Diverse >> Poezie De ce privești, creștine | Salvatorul.ro
meniu prim
Când tu te schimbi, prietenii tăi se schimbă și ei, fără să îți dai seama.