Poezie De ce privești, creștine
Vizualizări: 58
Scrisa: BBCode: [url=/poezie/id/16296-de-ce-prive-ti-cre-tine]De ce privești, creștine[/url]
De ce privești, creștine, cu ochii plânși și triști
Spre bolta cea albastră, spre munții de cleștar?
De ce te uiți în umbră după uitate ceasuri
Și gândul de-altădată, de ce-l chemi în zadar?
Nu știi ce zice Domnul prin Sfânta Sa Carte
Că zilele se strică, iar credincioșii pier?
În clipele din urmă când dragostea lipsește
Rămâne doar acela ce L-a slujit pe El.
Iar Mirele grăbește după copilul care
Așteaptă a Sa venire cu duhul veghetor
Și-n taină îl răpește spre zările albastre
Acolo unde Isus e Soare arzător.
3 mai 2008
Nu a fost notată încă!
Nu a primit aprecieri încă!
Nu a fost comentată încă!
meniu primCând tu te schimbi, prietenii tăi se schimbă și ei, fără să îți dai seama.