Poezie ETERNA GOLGOTA

-Opriţi, nu-i bateţi cuiele în palmă,

Căci palma Lui a mîngîiat un veac!

Priviţi această-nfăţişare calmă...

Dar vorbele în suliţi se prefac.



-Ce mîngîieri? Ce har? Ce bunătate?

În El nu regăsim nimic din noi;

O lume se destramă şi se zbate,

Trecutul se revarsă în şuvoi.



"Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte"

Dreptate vrem, nu vise în zadar,

Pragmaticii răcneau fără de minte

Înaintînd ei înşişi pe calvar.



-Nu-i pironiţi picioarele în cuie

Au străbătut pînă la noi parsceci

Dar inimile toate se încuie

Din ce în ce mai triste şi mai reci.



-De El e Dumnezeu, n-avem nevoie

De-un Dumnezeu neputincios, stingher.

Ei nu vedeau Corabia lui Noe

Cum îi aşteaptă tristă-ntr-un ungher



Au aşteptat un rege să îi suie

Pe tronul lumii, ca popor ales.

L-au înălţat şi pironit în cuie

L-au înălţat, dar ei n-au înţeles.



-Nu-i puneţi spini pe fruntea asudată!

Aţi vrut să fie rege, iată-L sus.

Dar El avea coroană adevărată

Sfinţenie iradiind nespus.



N-au înţeles şi L-au bătut în cuie;

Dar oare înţelegem noi acum?

Sau poate-mpărăţia ni se-ncuie,

Rătăcitori fiind, pe-al vietii drum?