Poezie Vegheaţi (3)

Ferice de tine, acel care veghezi,

Pe drumul vieţii către veşnicie,

Căci nu-i suficient să meditezi,

Pentru-a scăpa de-a lutului urgie.

***

"Vegheaţi" dar, la cuvântul vieţi sfinte,

Să fie împlinit cu străduinţă,

Căci va veni o zi , doar ce-i în minte,

Vă, va călăuzi, spre biruinţă.



"Vegheaţi" dar, la lucrarea-ncredinţată

Să n-o luaţi un lucru de-apucat,

Căci ştie, Dumnezeu, de ce-a fost dată,

Şi El, e-un Dumnezeu, înfricoşat !



Aşa cum El a împărţit talanţii.

La unul a dat cinci, şi-aduse rod,

La altul a dat doi şi-aduse alţii,

Dar cel cu unul, nu aduse rod,



El vrea să fim statornici pe cărare

Să folosim tot ceea ce-am primit,

Când va veni o zi de întrebare !

Numele nostru va fi auzit.



Te va chema cu drag Mântuitorul,

Căci ai vegheat pe cale ne-ncetat,

Si îţi va spune : "vino: De ogorul

pe care-ai fost, ai fost recomandat".



Veghează dar pe calea veşniciei,

Să fii statornic în călătorie,

Se va sfârşi cu drumul pribegiei

Şi vei ajunge-n marea bucurie.



25.04.2008 09:58:23gl