Poezie Eterna pace

Eterna pace



Iubirea, în veşnica-I lucrare,

Ieşind din vremuri nedatate,

La Golgota, în jertfa-I mare

Şi-a pus măreaţa demnitate.



Prin supunere, şi-n înjosire

Purtând enorma suferinţă,

Ea înveşmântată în smerire

A suportat pân-la biruinţă.



Când cerul s-o-ntemeia iar

Şi-un alt pământ va fi creat,

Se va vedea ca nu-n zadar

Iubirea cea sfântă-a răbdat.



Ea pentru timp şi veşnicie

Prin planul sfânt iar a adus,

Cea mai sublimă garanţie

Eterna pace, în Hrist Isus.



Toti îngerii cei credincioşi

Şi lumea ce a fost salvată,

Vor fi de-a pururi bucuroşi

De-a fi împreună, laolaltă.



Şi-anii cei dulci, ai veşniciei

Vor trece-n iubirea suavă,

Slăvind momentul bucuriei

Şi-nălţând preasfânta slavă.



Flavius Laurian Duverna

25 aprilie 2008