Poezie Smerenia (2)

Veniră ucenicii să-ntrebe pe Iisus

Un gând care în inimă le-ardeau...

Cine va fi mai mare, în ţara cea de sus

În slava Ta Isuse la locul cel promis?

Aceste gânduri îi c-am frământau...



Dorinţa de mărire îi prinse şi pe ei

i-a cucerit cu mare uşurinţă!

Că din pescari ajunse-nvăţăcei,

Din oameni simpli fără mult condei,

Ajunse-nvăţători, ei prin credinţă!



Atunci Isus chemă un copilaş

Şi-l aşeză în centru, între ei,

De nu veţi fi ca el, smerit, gingaş,

Şi pentru fraţi ca să devii slujbaş

Voi nu pute-ţi fi ucenicii Mei!



Eu care sunt învăţătorul vostru

Nu am venit doar să Mi se slujească,

Eu vă slujesc la toţi că-Mi este rostu’

Să-ntorc la Tatăl Meu pe păcătosu’

În Mine voia Lui să se împlinească!



Ce vrea să spună Domnul cu aceasta?

Veniţi să judecăm şi noi acum,

Căci şi pe noi mândria ne dă gata

Uitând că am lăsat curând lopata

Şi mulţi am vrea în frunte noi să fim,



Dar să privim puţin la un copil

Când este-ameninţat şi în pericol,

El fuge din nainte, fiind umil

Văzându-se mai slab, fuge tiptil,

Merge la tatăl care-i în control,



Când a venit ispita în Egipt,

Iosif n-a stat singur să o înfrunte,

Ci a fugit şi a fost ocrotit

Scăpând de ea fără de-a fi zdrobit,

Şi a ajuns apoi acel din frunte!



Domnul ne vrea pe noi ca nişte fii

Să nu căutăm singuri să ne luptăm,

Ci când eşti încercat la El să vii

Şi vei primii izbândă poţi să ştii,

Căci cu Isus, noi în picioare stăm!...



Un copilaş când este pedepsit,

Uită, ajunge iarăşi ca-nainte,

Te-mbrăţişază chiar de-a fost smerit

Şi te iubeşte ca şi la început

Căci inima vorbeşte tot ce simte!



Domnul aşa mă vrea şi eu să fiu

De trec prin încercare câteodată,

Să nu fiu ca Israel prin pustiu

Să-L recunosc pe El căci este viu...

Şi să primesc mustrarea ce mie dată!



El mă iubeşte şi mă vrea cu El

Să fiu de-apururi sus în veşnicie,

Chiar de nu am ajuns învăţăcel

Ci doar un simplu slujitor cu zel,

Mă va primii cu mare bucurie!



Smerenia e cheea în lucrare,

Să nu o uiţi iubitul meu păstor,

Nici tu acel ce eşti pus la cântare

Să chemi creştinii toţi la închinare,

De păstrezi cheea, eşti biruitor!



Atenţie la cursele străine

Care mereu pe credincioşi încearcă,

Chiamă-l pe Domnul să fiie cu tine

Cu El poţi ca să ieşi dintre ruine,

Şi să ajungi în patria cerească.



13 iulie 2012gl