Poezie INEXPLICABIL PENTRU OM

Inexplicabil este universul

Căci mintea unui om e limitată,

Dar Dumnezeu în toate a pus mersul,

Aşa cum ne descrie-n carte versul,

Puterea Lui este nemăsurată...



Inexplicabil e la om mişcarea,

Şi totul ce există-n univers,

Dar Cel ce a făcut pământul, marea,

A pus în univers toată mişcarea

Căci El este un Dumnezeu imens.



Inexplicabil, cum apăru viaţa,

Luând fiinţă pe acest pământ,

Din galaxie-a coborât speranţa,

Şi din nimic a apărut fiinţa.

El este Dumnezeu, El e Cuvânt.



Inexplicabil, a rămas fiinţa

La cei ce vor a o descoperi

cu ce precizie lucrează viaţa

pune-n mişcare firele, ca aţa

şi orce fiinţă poate a trăi.



Şi peste vremi, oamenii de ştiinţă

Căutat-au explicaţie umană,

poate va fi la om chiar cu putinţă

să prelungească a omului viaţă

Dar Dumnezeul veşnic e la cârmă.



El poate-a prelungi firul vieţii,

Aceasta numai Dumnezeu o face!

Cu el Te scoli în zorii dimineţii,

Şi meditezi la soarele dreptăţii

Căci El e Cel ce pune-n tine pace.



El este un izvor de-nţelepciune,

El are universul în mişcare

El a creait ţesuturile-n tine,

Şi de-la-ntemeiere lucră bine,

El este pentru noi un veşnic soare.



Aşa cum a luat omul fiinţă

Dintr-un nimic a apărut ceva

Aşa odată–n marea dimineaţă

Te vei trezi cu Domnul, faţa-n faţă,

Cu-Acel ce din nimic făcu o stea.



Vei îmbrăca un trup nemuritor

După cuvântul ce ni s-a lăsat

Căci Dumnezeu e atotştiutor,

ne vom vedea în ţara fără nor

Cu-Acela care odată ne-a creat.



24.04.2008 09:11:34gl