Poezie De ai veni...

De ai veni...



De ai veni trudit, şi ai bătea

Ca să-Ţi deschid, Isus iubit,

Uşa atunci, Ţi-aş deschidea

Zicându-Ţi: - ,Bine-ai venit!’



Poftindu-Te la mine-n casă,

Vreau oaspete ales să-mi fii!

Ca amândoi să fim la masă

În ceas de scumpe bucurii.



Cina-vom, în clipe de seară

Cu pâine ruptă-n rugăciune,

Amintindu-mi de-odinioară

Că savârşeai sfânta minune.



Astfel, Tu poţi face şi-acum

La sufletul cari Te urmează,

Fiind obosit de lungul drum

Al trudei, când se înserează.



Pe vremuri Te urma poporul

Ca să asculte-al Tău Cuvânt,

Dar astăzi, Tu eşti călătorul

Care aştepţi de trudă-nfrânt.



Ferice acel care-Ţi deschide

Şi Te-ospătează din plăcere,

Şi inima-i, el nu şi-o închide

Când baţi şi aştepţi în tăcere.



Flavius Laurian Duverna

24 aprilie 2008