Poezie Mister şi Înviere

Înconjurat de semne de-ntrebare

Care ţeseau un văl de-adânc mister,

Tu ai trecut prin lumea trecătoare,

Isuse,torţă călăuzitoare,

În drumul Tău din cer şi către cer.



Vii întrebări îşi căutau răspunsul

Când Te-ai născut în chip miraculos

Şi Te-a-nsoţit misterul, nepătrunsul

Mereu, când se-ntrebau: "Oare e Unsul?"

"E Cel ce vine?" "Este chiar Cristos?"



Poate a fost doar curiozitate,

Sau poate chiar erau setoşi de har,

Dar vrând să scape de-ambiguitate

Ei Te-au tratat cu agresivitate

Testându-Ţi nemurirea pe Calvar.



Divine mâini cu mângâieri sublime

Au plâns atunci cu lacrimi rubinii

Muşcate de piroane, cu cruzime,

Când răutatea clocotea-n mulţime

Şi-Ţi refuza prezenţa printre vii.



Misterul care Ţi-a-nsoţit venirea

S-a transformat în beznă pe pământ,

S-a zguduit din temelii zidirea

Când Duhu-Ţi străbătea nemărginirea

Iar trupul era pus într-un mormânt.



Dar de pe"Cine-i?",semnul de-ntrebare

S-a deplasat, scăpat de sub control,

Pe "Unde-i?", chestiune arzătoare

Când au văzut călăii, cu stupoare,

Că în mormânt nu-i nimeni, că e gol

***

Nu am să pot, oricât aş vrea de tare,

Să-Ţi mulţumesc Isuse îndeajuns

Că prin jertfirea Ta mântuitoare

Tu m-ai scăpat de semne de-ntrebare,

Căci înviind în mine, mi-ai răspuns.



Eu ştiu şi "cine" eşti şi ştiu şi "unde"

Căci Tu mi-ai dezlegat acest mister,

De-aceea aş dori ca orişiunde

Să pot şi eu la întrebări răspunde,

Să fiu o călăuză către cer.



Amin

Vulcan, apr. 2008