Poezie Dragoste, din Veşnicii!

Dragoste, din Veşnicii!



Dragoste, din veşnicii,

Ce-ai creat în Univers,

Sori, sisteme, Galaxii,

Grija ai de al lor mers!



Şi-oi purta-o neîncetat

Prin puterea-Ţi infinită,

Căci în totul ce-ai creat

Lucrarea-i desăvârşită!



Nimic nu e schimbător

În lucrarea ce-ai gândit,

Ci doar omul, trecător,

Singur el, nu e împlinit.



Pată neagră în Univers

Cu pământul blestemat,

L-ai recuperat din mers

Prin viaţa, ce Ţi-ai dat!



Toate acele lumi create

În cohorta lor superbă,

Nu puteau a fi-mpăcate

Cu răscularea-i acerbă.



Şi de-aceea în jertfirea

Sus pe cruce la Calvar,

Tu-ai venit cu izbăvirea

Dragoste, făr’de hotar!



Flavius Laurian Duverna

22 aprilie 2008