Poezie Ţara Făgăduinţei.

De simţi că se-ofileşte-n tine duhul

Caută să afli repede, izvorul,

Adapă-te de la izvorul vieţi

Să poţi ajunge zori dimineţi!



Când vântul î-ţi brăzdează iar fiinţa

Şi peste tine vine neputinţa!

Aleargă la Isus să-ţi dea putere

Să poţi intra pe poartă-n nemurire



Când inima mereu se micşorează

În dragoste ea nu mai activează!

Chiamă-l pe Domnul, ca să-ţi dea iubire

Să poţi ajunge unde-I fericire.



Când buzele-s uscate de tăcere

Căci nu sunt folosite în cântare

Nu înceta ca să-L slăveşti pe Domnul

Şi vei primi răsplată la tot rodul.



Când mâinile le simţi c-am obosite

Pentru săraci, nu au fost instruite,

Chiamă săracii, dă-le din ce ai,

Odată vei ajunge şi tu-n rai.



Atuncea vei simţi din nou putere

Urcând, treaptă,cu treaptă-n fericire

Vei traversa de gândul neputinţei

În Paradis, ţara făgăduinţei.





4/20/2008gl