Poezie De ce nu vii? (1)

De ce nu vii?...



Dece nu vii iar pe pământ

Ca Rege în slavă, glorios,

Şi nu laşi cerul prea sfânt

Să cobori, o Doamne jos,



Unde strigă al Tău popor

Ce suspină, plânge, geme,

De urâciuni, multe ce dor

Şi stăruie de-atâta vreme?



Lucrarea îngerului sfânt

Ce pune semnul cel curat,

Pe frunte ca un legământ

Tot încă nu s-a terminat?



Cât mai este timp de har,

Vrem acum să fim sfinţiţi

Şi salvaţi din chin şi-amar

Când cei răi, vor fi loviţi!



Când plăgile vor revărsa

Potirele lor peste pământ,

Când rănile multe-or fixa

Pe toţi cei fără legământ...



Când apă nu o fi ci sânge

Pentru a bea, cei însetaţi,

În zadar atunci vor plânge,

Căci n-or mai fi mângâiaţi.



Când ciuma se va întinde

Pe pământ cu-al ei omor,

Când anarhia va cuprinde

Pe omul crud, răzbunător...



Tu-atunci vei fi cetate tare,

Un loc de adăpost şi fugă,

Şi-n clipele de strâmtorare

Vom înalţa a noastră rugă.



Flavius Laurian Duverna

20 aprilie 2008