Poezie Alerg si sper

Alerg prin lumea de dureri

Si ma aud strigat

De voci si de pacat,

Dar eu alerg si sper.



Alerg pe drumul plin de praf.

Oamenii rad si chefuiesc,

In noapte si-n pacat traiesc,

Iar mie semne-mi fac.



Dar eu n-am timp de vorba lor.

Nici nu-mi intorc privirea

Sa le zaresc mandria;

La ei eu nu cobor.



Eu urc mereu, cu-avant

Pe drumul greu, spinos,

Lovit chiar furios

De ploaie si de vant.



Dar am scapat de lumea rea,

De pofte si pacate,

M-am departat de mult de noapte

Si am pierdut povarea grea.



Eu vad lumina de luceafar

Pe cer mereu lucind

Si stiu ca doar fugind,

Acolo voi ajunge grabnic.



De-aceea urc si cu avant

Alerg pe calea dreapta

Stiind ca ceru-ntreg m-asteapta

La al cararii drepte capat.



Alerg si sper pe drmul greu

Ca voi sosi curand

In cer, curat si sfant.

Alerg si cred in Dumnezeu.